Cu prilejul anunțării, la Stockholm, a laureatului Premiului Sveriges Riksbank în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel pentru anul 2026, economiști ai Universității de Stat din Moldova publică un interviu cu profesorul francez Philippe Aghion, unul dintre laureații ediției din 2025, alături de Joel Mokyr și Peter Howitt.
Philippe Aghion este recunoscut pentru contribuțiile sale fundamentale la explicarea creșterii economice bazate pe inovare și pe procesul de „distrugere creatoare”. Potrivit acestei abordări, dezvoltarea economică este stimulată de apariția unor tehnologii, produse și modele de afaceri noi, care le înlocuiesc treptat pe cele mai puțin eficiente. Telefonul mobil a înlocuit, în mare măsură, telefonia fixă, iar comerțul electronic a preluat o parte dintre funcțiile magazinelor tradiționale.
Totuși, acest proces poate fi blocat atunci când întreprinderile dominante folosesc influența politică pentru a limita accesul pe piață al noilor concurenți. În lipsa concurenței, a instituțiilor funcționale și a oportunităților reale pentru antreprenori, inovarea încetinește, iar economia riscă să stagneze.
Referindu-se la potențialul Republicii Moldova, Philippe Aghion afirmă: „În Moldova aveți talente și minți fantastice”. Pentru ca acest potențial uman să se transforme în creștere economică și într-un nivel de trai mai înalt, sunt necesare însă reforme instituționale, reducerea corupției și consolidarea concurenței.

Șapte direcții prioritare pentru dezvoltarea Republicii Moldova
1. Investiții în educație și simplificarea inițierii afacerilor
Dezvoltarea economică durabilă presupune existența unui sistem educațional performant și a unui mediu favorabil inițiativei antreprenoriale. Procedurile de înființare și administrare a unei întreprinderi trebuie să fie clare, accesibile și previzibile. În acest context, Philippe Aghion îndeamnă autoritățile să creeze condițiile necesare pentru diversificarea inițiativelor economice: „Lăsați să înflorească o mie de flori”.
2. Combaterea fermă a corupției
Corupția constituie un obstacol major în calea inovării și a creșterii economice. Atunci când actorii economici dominanți beneficiază de protecție politică, întreprinderile nou-create și antreprenorii cu idei inovatoare întâmpină dificultăți în accesarea pieței. În formularea laureatului, „corupția ucide creșterea”.
3. Consolidarea concurenței și limitarea influenței grupurilor oligarhice
Reducerea concentrării puterii economice necesită instituții independente și aplicarea eficientă a legislației în domeniul concurenței. Atragerea investițiilor străine poate contribui la intensificarea concurenței și la diminuarea influenței exercitate de grupurile economice dominante asupra pieței și a procesului decizional.
4. Valorificarea cooperării europene înainte de aderarea la Uniunea Europeană
Republica Moldova nu trebuie să aștepte finalizarea procesului de aderare pentru a dezvolta parteneriate cu economiile europene performante. Cooperarea în domeniile cercetării, tehnologiei, educației și inovării poate fi extinsă încă din etapa de preaderare, contribuind la integrarea economiei naționale în rețelele europene de cunoaștere și producție.
5. Facilități fiscale orientate spre întreprinderile noi și inovatoare
Regimul fiscal preferențial aplicat în cadrul Moldova Innovation Technology Park poate sprijini dezvoltarea sectorului tehnologic. Aceste facilități trebuie însă concepute astfel încât să favorizeze apariția și dezvoltarea întreprinderilor noi, fără a consolida în mod artificial poziția companiilor deja dominante. Politicile fiscale eficiente trebuie să stimuleze intrarea pe piață, inovarea și concurența.
6. Asigurarea incluziunii sociale
Creșterea economică trebuie să producă beneficii pentru întreaga societate. Persoanele care nu resimt efectele pozitive ale dezvoltării economice pot deveni vulnerabile la discursurile populiste și extremiste. Din această perspectivă, protecția socială, accesul la educație și sprijinul acordat persoanelor afectate de transformările economice reprezintă componente esențiale ale stabilității democratice. După cum subliniază Philippe Aghion, „grija socială nu este un lux, ci o modalitate de reducere a riscului populismului”.
7. Protejarea libertății presei și a avertizorilor de integritate
Presa independentă, societatea civilă și cetățenii care semnalează actele de corupție au un rol esențial în consolidarea instituțiilor și în susținerea dezvoltării economice. Transparența și responsabilitatea publică sunt la fel de importante pentru prosperitatea unei țări precum activitatea întreprinderilor, politicile guvernamentale și investițiile.
Mesajul central al interviului este că Republica Moldova dispune de capital uman și de potențial inovator, însă valorificarea acestora depinde de calitatea instituțiilor. Educația performantă, concurența loială, reducerea corupției, integrarea europeană, politicile sociale incluzive și libertatea presei reprezintă condiții fundamentale pentru transformarea inovării în creștere economică durabilă și într-un nivel de trai mai ridicat.
Interviul a fost realizat de Misha Gipsman (Mihail Zelidin), directorul Centrului de Studii și Cercetări Economice al Facultății de Științe Economice a Universității de Stat din Moldova și cofondator al Moldovan School of Economics (MSE), împreună cu economistul Mikhail Freer, cadru didactic în cadrul Facultății de Economie și Afaceri a Universității din Barcelona și lector onorific la Universitatea din Essex.