În cadrul Conferinței științifico-practice internaționale „Statul, Securitatea și Drepturile Omului în Era Digitală” (11–12 decembrie 2025), Facultatea de Științe Economice a susținut dezbaterea științifică prin desfășurarea Panelului 2: „Sustainable strategies for ensuring the economic well-being and financial resilience of citizens / Strategii sustenabile pentru asigurarea bunăstării economice și a rezilienței financiare a cetățenilor”. Sesiunea a avut o miză explicit interdisciplinară: articularea bunăstării economice ca rezultat al interacțiunii dintre comportamente individuale, arhitecturi instituționale, instrumente educaționale și cadre de protecție (inclusiv în mediul digital), cu efecte directe asupra securității economice și calității vieții.

Contribuțiile științifice au configurat un cadru coerent de interpretare, în care bunăstarea nu este tratată reductiv prin indicatori de venit, ci ca un construct complex, sensibil la încrederea în instituții, la coeziunea socială și la capacitățile practice ale cetățenilor de a gestiona riscuri economice. O axă majoră a vizat implicarea civică și capitalul social drept resurse de dezvoltare comunitară, subliniindu-se că efectele benefice depind de calitatea participării (incluzivă, informată și integrată), precum și de existența unor mecanisme instituționale care convertesc participarea în decizie publică legitimă și predictibilă. Complementar, s-a discutat conformarea fiscală voluntară ca fenomen multidimensional, determinat nu doar de presiunea fiscală, ci de percepția statului ca legitim, echitabil și transparent—o concluzie cu relevanță imediată pentru politicile publice orientate spre eficiență bugetară și echitate socială.

Un alt nucleu tematic a fost educația financiară ca infrastructură de reziliență: rezultatele și reflecțiile prezentate au indicat necesitatea recalibrării curriculare și metodologice, astfel încât competențele financiare să fie transferabile și funcționale inclusiv pentru studenții din specialități non-economice. În același timp, panelul a abordat protecția consumatorului responsabil în spațiul digital, evidențiind riscuri precum fraudele online, practicile comerciale manipulative, opacitatea algoritmică, contrafacerile și vulnerabilitățile asociate utilizării datelor personale. Din perspectiva organizațională, au fost analizate relațiile dintre performanța organizațională, sisteme de management integrate și bunăstarea angajaților, cu accent pe necesitatea monitorizării continue prin indicatori cantitativi și calitativi și pe rolul culturii organizaționale (transparență, comunicare internă, participare la decizie). O contribuție de actualitate a problematizat insecuritatea economică drept factor de risc pentru singurătate, sugerând că politicile de bunăstare trebuie să integreze dimensiunea economică și cea relațională, mai ales pentru grupurile vulnerabile.

În planul concluziilor generale, Panelul 2 a confirmat că reziliența financiară și bunăstarea economică se construiesc printr-un „lanț” de condiții: (1) capacități individuale (alfabetizare financiară și digitală), (2) instituții credibile (încredere, echitate, transparență), (3) mecanisme de protecție adaptate economiei digitale și (4) organizații capabile să transforme standardele și managementul în bunăstare la locul de muncă. În consecință, recomandările rezultate din prezentări pot fi sintetizate astfel: instituționalizarea participării (consultări, bugetare participativă, sprijin pentru inițiative civice, includerea grupurilor vulnerabile), consolidarea conformării fiscale prin abordări preventive și educaționale (monitorizare și analiză de risc, transparență și comunicare orientată spre contribuabil), modernizarea educației financiare (actualizarea temelor, mai multe studii de caz și exerciții aplicate, metode didactice diversificate – simulări, lucru în echipă), întărirea protecției consumatorului în mediul digital (reglementare și aplicare, transparență algoritmică, instrumente digitale de verificare, programe de alfabetizare digitală), management organizațional orientat spre bunăstare (indicatori, feedback, prevenție, gestionarea rezistenței la schimbare) și politici integrate pentru reducerea vulnerabilităților asociate insecurității economice (măsuri economice corelate cu intervenții de coeziune și incluziune socială).

Prin densitatea temelor și orientarea spre soluții, Panelul 2 a conturat o agendă de cercetare aplicată relevantă pentru Republica Moldova, convergentă cu practicile europene: politici bazate pe date, educație pentru competențe, guvernanță credibilă și instrumente adaptate riscurilor digitale—în vederea consolidării bunăstării economice și a rezilienței financiare a cetățenilor.