Data desfășurării: 15 mai 2025

Evenimentul a reunit cadre universitare, cercetători și doctoranzi preocupați de intersecțiile dintre familie, bunăstare socială, politici publice și sustenabilitate economică. Diversitatea tematicilor abordate a evidențiat faptul că familia, departe de a fi o instituție exclusiv privată, se conturează drept un actor strategic în multiple sfere ale vieții economice și sociale, exercitând o influență profundă asupra comportamentului individual, asupra coeziunii colective și asupra capacității de reziliență societală.

Familia în tranziția către economia verde. O direcție tematică distinctă a fost legată de rolul familiei în promovarea unui stil de viață sustenabil. Comportamentele cotidiene legate de consumul responsabil, economisirea resurselor și reciclare sunt modelate, în primul rând, în mediul familial. Familia a fost conceptualizată ca un spațiu în care se formează capitalul social și valorile ecologice, contribuind astfel, în mod indirect, la atingerea obiectivelor de tranziție climatică.

Politici bugetar-fiscale europene – sursă de bune practici pentru Republica Moldova. A fost realizată o analiză comparativă a modelelor europene de fiscalitate și protecție socială, în vederea extragerii unor recomandări aplicabile Republicii Moldova. Concluziile au evidențiat faptul că politicile bugetar-fiscale eficiente trebuie să fie percepute ca fiind echitabile, transparente și adaptate realităților socio-economice ale populației, asigurând totodată reducerea inegalităților și sprijinirea coeziunii sociale.

Politici fiscale și protecție socială în perspectiva integrării europene. În contextul alinierii Republicii Moldova la standardele europene, a fost analizată eficiența reformelor fiscale și impactul politicilor sociale asupra reducerii sărăciei. S-a argumentat că digitalizarea administrației fiscale, consolidarea transparenței și extinderea protecției sociale reprezintă condiții necesare pentru asigurarea echității sociale și a stabilității economice, în special în mediile vulnerabile.

Familia – mediu de formare a preferințelor de consum și de transmitere a valorilor. A fost subliniat rolul fundamental al familiei în socializarea economică. Obiceiurile de consum, atitudinile față de bani, economisire, investiții și comportamente sustenabile sunt, în mare măsură, formate în cadrul familiei. În mod special, în contextul Republicii Moldova, familia funcționează ca un filtru normativ și simbolic, având capacitatea de a modula efectele presiunilor comerciale și ale insecurității economice.

Securitatea economică a mediului rural și reducerea decalajelor regionale. În cadrul discuțiilor, s-a accentuat importanța consolidării securității economice a comunităților rurale, având în vedere rolul strategic al acestora în contextul dezvoltării naționale durabile. Printre soluțiile propuse s-au numărat modernizarea agriculturii prin tehnologii prietenoase cu mediul, dezvoltarea infrastructurii fizice și digitale, susținerea antreprenoriatului rural și facilitarea accesului la servicii publice esențiale. S-a pledat pentru politici coerente, cu caracter integrativ și participativ.

Turismul familial – indicator al prosperității și al calității vieții. O altă contribuție a analizat turismul familial ca formă de consum cultural și recreativ, cu implicații multiple asupra bunăstării gospodăriilor europene. Participarea activă a familiilor la activități turistice a fost corelată atât cu veniturile disponibile, cât și cu sănătatea mintală, coeziunea familială și satisfacția față de viață. S-a demonstrat că turismul familial generează efecte de antrenare asupra economiei locale, stimulând ocuparea forței de muncă și inițiativele antreprenoriale.

Echilibrul dintre viața profesională și cea de familie – un factor esențial pentru performanța economică și socială. Una dintre direcțiile de reflecție a vizat importanța echilibrului dintre viața profesională și cea de familie, demonstrând că starea de bine psihologică și emoțională contribuie direct la motivația angajaților și la eficiența organizațională. S-a evidențiat faptul că politicile instituționale care sprijină armonizarea acestor două dimensiuni – precum programele de lucru flexibile, consilierea psihologică sau sprijinul parental – pot transforma familia într-un pilon al competitivității și al sustenabilității pieței muncii.

Economia argintie – potențial economic și social în contextul îmbătrânirii populației. Îmbătrânirea demografică a fost analizată dintr-o perspectivă constructivă, accentuând oportunitățile pe care le oferă segmentul populației vârstnice în ceea ce privește consumul, forța de muncă flexibilă și capitalul intelectual. S-a constatat însă că valorificarea acestui potențial presupune politici publice adaptate, eliminarea discriminării și promovarea incluziunii digitale.

Asigurările – instrument de protecție și stabilitate pentru gospodării. S-a evidențiat funcția de protecție a sistemelor de asigurare în fața riscurilor socio-economice care pot afecta stabilitatea gospodăriilor: boală, șomaj, accidente sau pierderi de venit. Deși gradul de penetrare al produselor de asigurare în Republica Moldova rămâne relativ redus, acestea pot constitui un pilon important al rezilienței economice, cu condiția dezvoltării educației financiare și a extinderii accesului la produse adecvate.

Educația energetică informală – bază a comportamentului sustenabil. S-a evidențiat că formarea obiceiurilor legate de eficiența energetică și consumul responsabil începe în familie. Educația informală, susținută de exemplul personal al părinților și de implicarea copiilor în gestionarea consumului casnic, are un rol esențial în dezvoltarea unei culturi ecologice autentice, contribuind la reducerea impactului individual asupra mediului.

Concluzie generală. Masa rotundă a demonstrat caracterul profund multidimensional al familiei – nu doar ca spațiu de socializare și afecțiune, ci și ca actor instituțional cu impact asupra dezvoltării durabile, echității sociale și transformării comportamentelor economice. Familia s-a conturat drept un catalizator esențial al rezilienței comunitare, al incluziunii sociale și al sustenabilității economice. Evenimentul a oferit un cadru propice de reflecție interdisciplinară și de generare a unor idei aplicabile în cercetare, politici publice și practici comunitare.